În limbajul de zi cu zi, „argument” înseamnă uneori ceartă. În logică înseamnă altceva: un argument este o teză susținută de premise. Când spui „Ar trebui să începi să înveți acum, pentru că ai doar trei luni până la BAC și materia e multă”, ai construit un argument. Mai jos afli din ce e făcut un argument, cum îl recunoști într-un text, cum îl scrii în formă standard și de ce „valid” și „adevărat” nu înseamnă același lucru.
Ce este un argument: definiție
Un argument este un ansamblu de propoziții în care:
- una dintre ele, teza (numită și concluzie sau propoziție de demonstrat), este ceea ce se susține;
- celelalte, premisele (numite și temeiuri, argumente sau dovezi), sunt motivele invocate în sprijinul tezei;
- între premise și teză există o relație de susținere: premisele sunt oferite ca motiv să accepți teza.
Unele manuale numesc „argument” doar premisa (temeiul), iar întregul îl numesc „argumentare” sau „demonstrație”. Indiferent de terminologie, structura e aceeași: teză + temeiuri + legătura dintre ele.
Indicatorii: cum găsești teza și premisele
În texte reale, teza nu stă mereu la final. O găsești mai ușor după cuvintele-indicator:
| Indicatori de premisă (urmează un temei) | Indicatori de concluzie (urmează teza) |
|---|---|
| deoarece, pentru că, întrucât, căci, dat fiind că, având în vedere că, din moment ce, ținând cont că | deci, prin urmare, așadar, în consecință, rezultă că, de aceea, ca urmare, se poate conchide că |
Exemplu: „Telefoanele ar trebui interzise în timpul orelor, deoarece distrag atenția și scad rezultatele la teste.”
Premisa 1: Telefoanele distrag atenția în timpul orelor. Premisa 2: Telefoanele scad rezultatele la teste. ------------------------------------------------ Teza: Telefoanele ar trebui interzise în timpul orelor.
Când nu există indicatori, pune-ți întrebarea: „Ce vrea autorul să cred? Și ce îmi oferă ca motiv?” Răspunsul la prima întrebare e teza.
Ce nu este un argument
Multe texte conțin afirmații, dar nu argumente:
- Descrierea: „Clasa noastră are 28 de elevi și e la etajul doi.” Nimic nu susține nimic.
- Relatarea: „Am intrat la examen, am primit subiectele și am început cu Subiectul I.”
- Opinia neargumentată: „Cred că logica e cea mai frumoasă materie.” Este o teză, dar fără premise.
- Îndemnul sau ordinul: „Închide ușa!”
- Explicația: „Strada e udă pentru că a plouat.” Aici „pentru că” nu încearcă să te convingă că strada e udă (știi deja asta), ci spune de ce e udă. Ai argument doar dacă teza este pusă în discuție și premisa e oferită ca motiv s-o crezi.
Tipuri de argumente după legătura dintre premise și teză
Argumente deductive
Dacă premisele sunt adevărate și forma e validă, teza nu poate fi falsă. Exemplul tipic este silogismul categoric:
Toți oamenii sunt muritori. MaP Socrate este om. SaM (propoziție singulară, tratată ca universală) --------------------------------------- Socrate este muritor. SaP Barbara (AAA-1)
Argumente nedeductive
Premisele fac teza doar probabilă: inducția incompletă și analogia. Ele nu sunt „greșite”, doar au altă forță.
Argument valid vs. argument corect
Aceasta e distincția care contează cel mai mult:
- Validitatea ține de formă: dacă premisele ar fi adevărate, concluzia ar trebui să fie adevărată.
- Adevărul ține de conținut: premisele corespund sau nu realității.
- Un argument este corect (concludent) când e valid și are premise adevărate.
Toți peștii sunt mamifere. MaP (falsă) Toți rechinii sunt pești. SaM (adevărată) --------------------------------------- Toți rechinii sunt mamifere. SaP (falsă) Barbara: valid, dar incorect
Forma e perfectă, dar o premisă e falsă, deci argumentul nu dovedește nimic. Când forma este greșită vorbim de o eroare formală, când conținutul e problematic, de o eroare materială; vezi erori formale și erori materiale.
Structuri de argumentare
- Argument simplu: o premisă, o teză.
- Premise convergente: fiecare premisă susține singură teza („Telefoanele trebuie interzise: distrag atenția; în plus, favorizează copiatul”). Dacă una cade, cealaltă rămâne.
- Premise dependente (conjuncte): premisele susțin teza doar împreună, ca în silogism. Dacă una cade, argumentul cade.
- Argument în lanț: teza unui argument devine premisă pentru următorul, ca în polisilogism și sorită.
Premise ascunse
De multe ori, o premisă lipsește pentru că pare evidentă. „Ion e om, deci e muritor” omite „Toți oamenii sunt muritori”. Un astfel de silogism prescurtat se numește entimemă. Când reconstruiești un argument, adaugă premisa subînțeleasă: adesea abia atunci vezi că e discutabilă.
- Subliniază indicatorii.
- Găsește teza („ce vrea să mă convingă?”).
- Scrie premisele explicite, câte una pe rând.
- Adaugă premisele subînțelese, apoi trage linia și scrie teza dedesubt.
Exercițiu: găsește teza și premisele
- „Întrucât subiectele de logică se bazează pe reguli clare, iar regulile se pot exersa, logica e o materie la care poți lua o notă mare prin muncă.” Teza: logica e o materie la care poți lua o notă mare prin muncă. Premise: subiectele se bazează pe reguli clare; regulile se pot exersa. Premisele sunt dependente: doar împreună susțin teza.
- „Trebuie să pleci acum. Trenul pleacă în 20 de minute, iar până la gară faci un sfert de oră.” Teza e prima propoziție, deși nu are indicator; celelalte două sunt premisele.
- „Am învățat două ore, apoi am ieșit la plimbare.” Nu e argument: e o relatare, nimic nu susține nimic.
Greșeli frecvente
- „Concluzia adevărată înseamnă argument bun.” Fals: o concluzie adevărată poate fi obținută printr-un raționament nevalid.
- „Argumentul valid are premise adevărate.” Fals: validitatea nu spune nimic despre adevărul premiselor.
- Confuzia dintre explicație și argument atunci când apare „pentru că”.
- Teza căutată automat în ultima propoziție. Ea poate fi chiar prima.
Unde folosești asta la BAC
Noțiunile de teză, premisă și validitate stau în spatele mai multor cerințe din modelele oficiale. La Subiectul al II-lea, D primești opiniile a doi elevi, pe care trebuie să le formalizezi, să decizi dacă sunt corecte logic și să justifici una prin legea distribuirii termenilor; detalii în corectitudinea raționamentelor imediate. La Subiectul al III-lea, B construiești un silogism valid care justifică o propoziție dată, adică exact un argument deductiv pentru o teză dată.
Întrebări frecvente
Ce este un argument în logică?
Un argument este un ansamblu de propoziții în care una, numită teză sau concluzie, este susținută de celelalte, numite premise sau temeiuri. Fără o relație de susținere între premise și teză nu avem argument, ci doar o înșiruire de afirmații.
Care sunt indicatorii de premisă și de concluzie?
Indicatori de premisă: deoarece, pentru că, întrucât, căci, dat fiind că, având în vedere că. Indicatori de concluzie: deci, prin urmare, așadar, în consecință, rezultă că, de aceea. Ei te ajută să identifici rolul fiecărei propoziții în argument.
Care este diferența dintre un argument valid și unul corect?
Un argument deductiv este valid dacă forma lui garantează că, dacă premisele sunt adevărate, și concluzia este adevărată. Este corect (concludent) dacă este valid și, în plus, premisele lui sunt efectiv adevărate. Un argument valid poate avea premise false.
Orice text cu „pentru că” este un argument?
Nu. „Pentru că” poate introduce și o explicație: în „Strada e udă pentru că a plouat”, faptul că strada e udă nu e pus la îndoială, ci explicat. Ai argument când propoziția introdusă este oferită ca motiv să crezi o teză contestabilă.