Cum să iei 10 la BAC Logică: strategia completă

Vestea bună: să iei 10 la BAC Logică este realist pentru oricine lucrează constant. Spre deosebire de alte probe, unde contează stilul sau interpretarea, aici majoritatea cerințelor au un singur răspuns corect, care se obține aplicând reguli clare. Vestea mai puțin bună: pentru 10 ai nevoie de toate cele 90 de puncte din subiecte, iar ele se pierd de obicei câte unul, din greșeli mici.

Strategia de mai jos are cinci piloni: înțelegi structura, automatizezi procedurile, exersezi limbajul natural, lucrezi simulări cronometrate și îți verifici lucrarea sistematic.

1. Pornește de la structura examenului

Proba are trei subiecte de câte 30 de puncte, plus 10 din oficiu, și durează 3 ore. Subiectul I conține grile, o diagramă Euler și itemi adevărat/fals; Subiectul al II-lea este despre pătratul opoziției, conversiune, obversiune și corectitudinea raționamentelor imediate; Subiectul al III-lea este despre silogisme și definiții. Toate punctajele, cerință cu cerință, sunt în articolul despre structura probei de BAC la Logică.

Concluzia strategică: 60 de puncte (Subiectele II și III) sunt aproape complet procedurale. Dacă le stăpânești perfect, nota 10 depinde doar de Subiectul I, unde contează teoria bine fixată.

2. Fixează nucleul: cele 4 tabele pe care trebuie să le știi pe de rost

Aproape tot ce se cere la Subiectele II și III se sprijină pe patru „tabele” mici. Dacă le poți scrie din memorie în 2 minute, ai fundația pentru nota maximă.

Distribuirea termenilor

Pătratul opoziției

Contradictorii: A–O și E–I. Contrare: A–E. Subcontrare: I–O. Subalterne: A–I și E–O (A și E sunt supraalternele lui I, respectiv O). Detalii în pătratul logic al opoziției explicat simplu.

Conversiunea și obversiunea

Conversiune:  SeP → PeS     SiP → PiS     SaP → PiS (prin accident / limitare)
              SoP — nu se convertește
Obversiune:   SaP → SeP̄     SeP → SaP̄     SiP → SoP̄     SoP → SiP̄

Figurile și modurile valide

F1: M–P / S–M     Barbara, Celarent, Darii, Ferio
F2: P–M / S–M     Cesare, Camestres, Festino, Baroco
F3: M–P / M–S     Disamis, Datisi, Bocardo, Ferison, Darapti*, Felapton*
F4: P–M / M–S     Bramantip*, Camenes, Dimaris, Fesapo*, Fresison
(* valide doar dacă admitem importul existențial)

Vocalele din numele modurilor îți dau tipul premiselor și al concluziei: Celarent = E, A, E, adică MeP, SaM ⊢ SeP.

3. Transformă Subiectele II și III în rutină

Pentru fiecare tip de cerință, ai nevoie de o procedură fixă pe care o aplici la fel de fiecare dată.

• Raporturi de opoziție (II.A): identifici forma propoziției date (A, E, I sau O), cauți în pătrat raportul cerut, scrii formula, apoi traduci păstrând exact aceiași termeni.
• Conversă și obversă (II.B): la conversă inversezi S cu P și verifici dacă e permisă; la obversă schimbi calitatea și înlocuiești P cu P̄.
• Operații compuse (II.C): lucrezi strict de la dreapta la stânga a denumirii. „Obversa conversei” înseamnă: întâi conversa, apoi obversa ei.
• Corectitudinea raționamentelor (II.D): formalizezi, apoi aplici legea distribuirii: un termen nedistribuit în premisă nu poate fi distribuit în concluzie. Vezi corectitudinea raționamentelor imediate.
• Silogisme (III.A, III.B): scrii schema pe figura cerută, verifici prin diagramă Venn (universalele se hașurează primele) și abia apoi decizi validitatea.
• Definiții (III.D): verifici pe rând cele patru reguli: comensurabilitate (nici prea largă, nici prea îngustă), necircularitate, pozitivitate, claritate.

Exemplu rapid de compusă: obversa conversei pentru „Niciun pește nu este mamifer”.

SeP   →  conversa: PeS     „Niciun mamifer nu este pește.”
PeS   →  obversa:  PaS̄     „Toate mamiferele sunt ne-pești.”

4. Exersează limbajul natural separat

La Subiectele II și III, punctele pentru formulare în limbaj natural se acordă separat de cele pentru formula corectă. Poți avea formula perfectă și totuși să pierzi punctul pentru propoziția în română. Trei reguli simple:

1. Păstrează aceiași termeni. Dacă S este „elevi olimpici”, nu scrie în conversă „olimpicii”.
2. Scrie complementul explicit la obversă: „ne-pasionați de lectură” sau „nonpasionați de lectură”, nu „plictisiți”, care este un alt termen.
3. Folosește cuantificatorii standard: „Toți/Toate”, „Niciun/Nicio … nu”, „Unii/Unele”, „Unii/Unele … nu”. Evită „Toți S nu sunt P”, care e ambiguu.

5. Nu neglija Subiectul I

Cele 10 grile valorează 20 de puncte, iar o singură grilă greșită te coboară sub 10. Grilele pot veni din orice temă: raporturi între termeni, clasificare, inducție, analogie, sofisme, persuasiune. Aici funcționează cel mai bine repetiția activă: întrebări scurte, la care răspunzi din memorie, repetate la intervale tot mai mari. Metoda e explicată în cum să înveți logica eficient.

6. Simulări cronometrate și autocorectare după barem

Din ultima lună, fă săptămânal cel puțin o simulare completă de 3 ore, în condiții de examen: fără telefon, fără notițe. Apoi corectează-te cu baremul, strict, ca un profesor evaluator. Notează fiecare punct pierdut într-un „jurnal de greșeli”, cu cauza (necunoaștere, neatenție, formulare). Înainte de următoarea simulare, recitește jurnalul. Variantele oficiale cu bareme le găsești pe subiecte.edu.ro; dacă vrei să înțelegi cum gândește baremul, citește cum se notează la BAC Logică.

7. Verificarea finală: lista de 8 întrebări

Păstrează ultimele 15–20 de minute pentru recitire și treci prin lista asta:

1. Am răspuns la toate cele 10 grile și la toți itemii adevărat/fals?
2. Diagrama Euler are exact 5 cercuri etichetate și raporturile corecte?
3. Fiecare cerință care cere și limbaj natural are formularea în română?
4. La obverse am scris complementul (P̄, „ne-P”)?
5. N-am convertit simplu vreo propoziție A sau vreo propoziție O?
6. La operațiile compuse am respectat ordinea?
7. În diagramele Venn am hașurat întâi universalele și am pus × doar într-o regiune neambiguă?
8. La definiții am numit regula exact, nu doar „definiția e greșită”?

Cât timp îți trebuie ca să iei 10 la BAC Logică

Depinde de unde pornești. Dacă ai făcut logică la școală și îți amintești noțiunile de bază, o lună de lucru zilnic, de 45–60 de minute, este de obicei suficientă pentru a stăpâni procedurile; restul timpului îl folosești pentru simulări. Dacă pornești de la zero, începe mai devreme și urmează un calendar, de exemplu planul de 30 de zile din articolele recomandate mai jos, pe care îl poți parcurge de două ori.